Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală

Institutul de Studiere a Ideologiilor

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

Opinii esențiale pentru legea fundamentală

           În contextul declarării anului 2013 ca „an al revizuirii Constituției României”, Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași și Institutul de Studiere a Ideologiilor au inițiat proiectul Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală, care a constat în:

1. lansarea platformei on-line Constituția 2013, pe www.revistapolis.ro (disponibilă începând cu 1 martie 2013), unde așteptăm opinii referitoare la modificările ce urmează a fi aduse Constituției;
2. organizarea unei mese rotunde, pe 29 martie 2013, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la intrarea în vigoare a Constituției  din 1923;
3. editarea unui volum colectiv care să reunească opiniile specialiștilor din domeniile drept și științe sociale pe această temă.
4. realizarea unei serii de 10 emisiuni în direct cu telespectatorii (pe cele 10 teme ale proiectului) la posturile de televiziune Prima TV Iași și TELE Moldova Plus (post regional);
5. publicarea transcrierii emisiunilor într-un volum ce va apărea la Editura Institutul European la mijlocul lunii iulie 2013.

Temele ce urmează a fi dezbătute pe platforma on-line și în volum sunt:

1. România – „stat național unitar”
2. Tipul de regim politic
3. Tipul de parlament
4. Imuniatea parlamentarilor
5. Utilizarea ordonanțelor de urgență
6. Noua organizare adminsitrativ-teritorială
7. Statutul Curții Constituționale
8. Rolul referendumului în procesul legislativ
9. Rolul Consiliului Superior al Magistraturii
10. Definirea drepturilor cetățenești

Pe data de 29 mai, a fost lansat volumul Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală, coordonat de Sorin Bocancea, editat în colaborare cu Editura Institutul European din Iași, ce reunește atât opiniile specialiștilor, cât și pe cele exprimate de către cetățeni pe platforma online a proiectului. Printre contributori se numără atât universitari din România (Iași, București și Cluj), cât și din SUA și Germania.

Lucrarea cuprinde paisprezece părți, zece fiind propuse de către coordonator încă de la începutul proiectului, iar patru apărând pe parcurs, la propunerea contributorilor. Iată care sunt acestea: experiențele constituționale ale României și posibile modele, despre oportunitatea revizuierii Constituției, România – „stat național unitar”, tipul de regim politic, tipul de parlament, imuniatea parlamentarilor, utilizarea ordonanțelor de urgență, noua organizare adminsitrativ-teritorială, statutul Curții Constituționale, rolul referendumului în procesul legislativ, Consiliului Superior al Magistraturii între trecut și viitor, despre statutul procurorilor, definirea drepturilor cetățenești și „Constituția 2013” în spațiul virtual.

Volumul a fost distribuit tuturor parlamentarilor, instituțiilor administrației publice naționale (Președinție, Guvern, ministere) și locale (prefecturi și consilii județene) și mass media. În perioada 29 mai-8 iunie el a fost lansat la Iași, București, Cluj Napoca, Sibiu, Timișoara și Brașov. „La originea proiectului din care a rezultat volumul de față au stat două cauze. În primul rând, obligația morală pe care am resimțit-o, ca reprezentanți ai societății civile, față de un eveniment politic de o asemenea importanță și care nu se petrece în fiecare an… Nu puteam asista pasivi la tăcerea societății civile și nici la simulacre de dezbateri. […] În al doilea rând, pornind de la realitatea că oamenii politici provin din diverse domenii, au diferite grade de cultură politică și provin din generații diferite, am considerat necesar un demers cu scop lămuritor… Am considerat utilă elaborarea unei asemenea lucrări și o propunem strict cu pretenția de mic îndrumar pentru oricare politician care vrea să se implice în mod real în dezbaterea pe marginea revizuirii Constituției. Este de-ajuns faptul că această revizuire se realizează în condiții de neconstituționalitate (păcat vechi al românilor); măcar să se facă în cunoștință de cauză” declară în „Introducere” Sorin Bocancea, autor al proiectului și coordonator al volumului.

[Show as slideshow]