Actorul Ion Caramitru, despre începuturile teatrului românesc în perioada comunistă

Actorul Ion Caramitru, Prof.univ.dr. Sorin Bocancea

Timp de oră, actorul și Președintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru, a rememorat, în Aula Magna a Universității „Petre Andrei” din Iași,  copilăria și perioada studenției de la Facultatea de Teatru din perioada regimului comunist. Actori, cadre didactice, studenți și elevi au participat la dezbaterea Teatrul românesc în România comunistă, al 17-lea eveniment din cadrul proiectului După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, dar și în contextul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași.

Invitat, actorul Ion Caramitru

„Am o notă de emoție pentru că ceea ce voi spune tinerilor nu va fi înțeles pe deplin, tocmai pentru că nu au trăit acea perioadă și e mult mai complicat. Trăim cu toții într-o permanentă duplicitate, pentru că unei bune părți a României îi pare rău după societatea comunistă din trecut. Societatea românească actuală este încă împărțită. De asta îmi vine greu să cred că toată lumea va fi de acord că trecutul comunist al neamului românesc este cea mai neagră perioadă din întreaga noastră istorie”, și-a început actorul Ion Caramitru prelegerea.

În ceea ce îl privește, Ion Caramitru a mărturisit că s-a născut și a trăit în societatea comunistă și acest fapt l-a marcat în două feluri. „În primul rând, lipsa tatălui meu de acasă și, implicit, a întregii familii pentru că am fost singurul care nu am făcut închisoare. Mama a fost închisă două săptămâni, sora mea două zile, iar tatăl meu doi ani. Prima mea întâlnire cu Securitatea a fost la vârsta de șapte ani”.

Cât despre dosarul său de la Securitate, actorul precizează că „a început cu o imensă minciună”.„Și la facultate când mi-am completat dosarul, am scris o mare minciună. În același dosar se regăsesc relatate două povești extraordinare. În una din ele povestesc cum proceda Securitatea pentru a putea amplasa microfoane în apartamente, iar în acest sens au golit întreg blocul în care locuiam pentru a putea lucra timp de 3-4 ore, iar pentru a putea elibera întregul bloc au muncit timp de 3-4 luni. A doua întâmplare se referă la un raport al cuiva care se pricepea și în care se specifica că eu recitam dușmănos poezia «Glossă» a lui Mihai Eminescu”.

Mai mult, Ion Caramitru a mărturisit că în perioada studenției au fost trei momente în care securiștii au vrut să îl recruteze. Actorul le-a povestit tinerilor cum a decurs un astfel de episod. „Eram prin anul trei de facultate și am primit un telefon de la Studioul de Filmare al Armatei Române și mi s-a spus că vor să fac un comentariu la un film istoric. Mi s-a dat adresa, numai că nu am mers unde știam eu că e armata, ci unde era Securitatea. Mă primește un tovarăș care îmi spune: «V-am înșelat, nu v-am adus aici pentru un comentariu, eu sunt de la Securitate. Luați loc, vă felicit pentru activitatea depusă. De ceva vreme vă tot urmărim și ne interesăm de dumneavoastră, faceți un teatru de calitate, știți și limbi străine și avem nevoie de astfel de oameni pentru a putea scăpa țara de dușmani»”.

Ion Caramitru, Prof.univ.dr. Doru Tompea,

Despre teatrul românesc din acea perioadă actorul a precizat că la începutul anilor ’60 începuse să se miște extraordinar. „În ’60 era doamna Bulandra, după care a venit Lazăr Vrabie, iar apoi Ciulei, care lucrase în teatru spectacole de anvergură. Ciulei a revoluționat spectacolul de teatru și personajul Shakespeare în România. Teatrul Bulandra a concentrat timp de 30 de ani cei mai mari actori de teatru din România”.

Prof.univ.dr. Doru Tompea, moderatorul dezbaterii, a mulțumit actorului pentru că a dat curs invitației și a declarat că „prin mărturisirile lui Ion Caramitru ne-am readus în memorie ce însemna teatrul ca libertate de gândire și, nu întâmplător, spectacolele sale erau cele mai scanate de Securitate”.

Participanți la Dezbaterea_Teatrul în România comunistă

Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, a declarat că „un astfel de eveniment și un om precum Ion Caramitru nu putea lipsi din agenda evenimentelor”.

 Ion Caramitru a încheiat dezbaterea interpretând monologul lui Hamlet, din opera shakesperiană cu același nume.