- Europa după Brexit – Sorin Bocancea (coord.)
- Două decenii de comunism în Iașul universitar – Sorin Bocancea, Doru Tompea
- Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă – Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.)
- Statutul femeii în România comunistă – Politici publice și viața privată – Alina Hurubean (coord.)
- Exil în propria țară – Constantin Ilaș
- Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni – Sorin Bocancea (coord.)
- Așa ne-am petrecut Revoluția – Autori: Sorin Bocancea, Mircea Mureșan
- De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă – Sorin Bocancea (coord.)
- Politici economice – Tiberiu Brăilean, Aurelian Popleanu, Alina Haller
- Polis – Justiție și politică în România contemporană
- Statul și propaganda – Călin Hentea
- Conflictele din știri – Mădălina Boțan
- Challenges of Transition – The Post-Communist Experience(s) – Vol.1
- Machiavelli și Renașterea italiană – Studii – William J. Connell
- Revista Ethos – Miscellaneous
Linkuri Rapide
Statul și propaganda – Călin Hentea
Autor: HENTEA, Călin
Colecție: Dezbateri contemporane
Domeniu: Științe politice
Apărut: 07/2014
Nr. pagini: 272
Format: 165×235 mm
ISBN: 978-606-24-0047-7
Din Cuprins:
◊ Wellington House – propaganda britanică în SUA
◊ Oficiul pentru Servicii Strategice (OSS)
◊ CIA
◊ Agenția de Informare a Statelor Unite (USIA)
◊ CEKA, NKVD, KGB
◊ Comintern-ul și Cominform-ul
◊ Institutii chineze de propaganda
◊ Structurile NATO de PSYOPS și INFO-OPS
◊ Amnesty International
◊ Greenpeace
◊ Cultul eroilor
◊ Legiunea Arhanghelului Mihai (Garda de Fier)
◊ ARLUS
◊ Securitatea
O campanie de propagandă nu apare din senin. Ea este gândită și apoi pusă în aplicare de cineva anume. Nu de orice fel de oameni, ci de personaje care au interesul, puterea și mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Deoarece propaganda presupune o acțiune de influențare premeditată în masă, acest lucru nu se poate face de o singură persoană, ci de un colectiv structurat anume. Astfel ajungem la instituția de propagandă a statului.
Această carte propune o radiografie a principalelor instituții de propagandă ale marilor puteri care au jucat un rol semnificativ în istoria secolului al XX-lea. De aceea am început cu Marea Britanie, statul care a instituționalizat propaganda în deschiderea Primului Război Mondial și am încheiat cu România, pornind de la instituțiile Regatului si străbătând apoi culoarele întunecate ale Casei Scânteii și ale sediului CC al PCR din republica populară și ulterior socialistă. Nu a fost ocolită nici propaganda desfășurată de structurile de imagine sau de relații publice (cum le place acestora să li se spună), ale unor organizații internaționale precum NATO, dar și unele ONG-uri de mare vizibilitate, precum Amnesty International sau Greenpeace. Au intrat sub lupa analitică și unele instituții aparte de propagandă cum sunt cele private, camuflate sub denumirea de ”firme de relații publice”, sau institutele/centrele culturale ale statelor în străinătate.
Nici un comentariu
Fii primul care posteaza un comentariu.