- Europa după Brexit – Sorin Bocancea (coord.)
- Două decenii de comunism în Iașul universitar – Sorin Bocancea, Doru Tompea
- Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă – Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.)
- Statutul femeii în România comunistă – Politici publice și viața privată – Alina Hurubean (coord.)
- Exil în propria țară – Constantin Ilaș
- Revoluția română. Militari, misiuni și diversiuni – Sorin Bocancea (coord.)
- Așa ne-am petrecut Revoluția – Autori: Sorin Bocancea, Mircea Mureșan
- De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă – Sorin Bocancea (coord.)
- Politici economice – Tiberiu Brăilean, Aurelian Popleanu, Alina Haller
- Polis – Justiție și politică în România contemporană
- Statul și propaganda – Călin Hentea
- Conflictele din știri – Mădălina Boțan
- Challenges of Transition – The Post-Communist Experience(s) – Vol.1
- Machiavelli și Renașterea italiană – Studii – William J. Connell
- Revista Ethos – Miscellaneous
Linkuri Rapide
Imaginarul colectiv al electoratului – Adriana Ștefănel

Imaginarul colectiv al electoratului. O perspectivă imagologică asupra campaniei electorale_Adriana Ștefănel
Imaginarul colectiv al electoratului
O perspectivă imagologică asupra campaniei electorale
Autor: ȘTEFĂNEL, Adriana
Colecție: Academica
Domeniu: Sociologie
Apărut: 02/2014
Nr. pagini: 258
Format: 165×235 mm
ISBN: 978-606-611-908-8
Din Cuprins:
◊ Realitatea: un construct social mediat
◊ Imaginarul și reconfigurarea politicii
◊ Funcțiile imaginarului
◊ Mituri politice fundamentale
◊ Campania electorală în sfera imagologico-mediată
◊ Cine sunt competitorii? Resurse identitare la începutul campaniei electorale
Prezentul volum își propune să ofere, printr-o întemeiere teoretică și un model aplicativ, cheia de lectură a imaginarului politic colectiv asociat deciziei de vot într-o societate aflată la începutul vieții sale democratice. Departe de a fi o bătălie ideologică sau o confruntare de proiecte economice și sociale, în spațiul imagologico-mediat campania electorală este mai curând concepută și percepută ca o luptă „corp la corp” între candidați care utilizează structurile narative ale imaginarului colectiv pentru a-și transmite mesajul. Astfel, armele, regulile, și, nu în ultimul rând, rezultatul duelului, sunt dependente, într-o covârșitoare măsură, de jocul de interacțiune conflictuală dintre două imagini (construite discursiv), în care primează imaginarul împărtășit de politicieni și publicul căruia aceștia se adresează; în acest context, contează mai puțin opțiunile tematice și strategiile de argumentare folosite de actorii politici aflați în competiție. Investirea mitologică devine astfel o necesitate electorală, iar activarea structurilor narative, a imaginarului social, a miturilor fundamentale („Eroul Salvator”, „Vârsta de Aur”, „Unitatea și Complotul”), dar și inventarea „din mers” a altora noi („Mitul Tehnocratului”, „Sindromul Elena Ceaușescu”, „Mitul luptei anticomuniste” etc.), devin părți din ce în ce mai importante ale comunicării electorale. Pentru a convinge, sau, cel puțin pentru a seduce electoratul, actorul politic trebuie să adopte retorica imaginarului, să apară în împrejurări excepționale, care să-l legitimeze ca Erou și care să-l transforme pe adversarul său într-o întruchipare a Răului.
Nici un comentariu
Fii primul care posteaza un comentariu.