Dezbatere: Gestionarea crizelor provocate de catastrofe naturale în România comunistă

Afișul Evenimentului Gestionarea crizelor provocate de catastrofe naturale în România comunistă_Prelegere_Cernobîl - un dezastru gestionat prin manipulare

Afișul Evenimentului Gestionarea crizelor provocate de catastrofe naturale în România comunistă_Prelegere_Cernobîl – un dezastru gestionat prin manipulare

Cum a gestionat regimul comunist crizele generate de dezastrele naturale? Cum au reacționat autoritățile și ce măsuri s-au luat pentru a proteja populația? Inundațiile din anii ’70-’75, cutremurul de pe 4 martie 1977, înzăpezirile și explozia reactorului de la Cernobîl, din 1986, au fost principalele teme ale dezbaterii Gestionarea crizelor provocate de catastrofe naturale în România comunistă, cel de-al patrulea eveniment din cadrul proiectului anual – După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est, organizat de Facultatea de Științe Politice a Universității „Petre Andrei” din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Revista Polis.

 

Coordonatorul proiectului, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea a declarat că evenimentul nu a fost plasat întâmplător astăzi, 4 martie 2014, când se împlinesc 37 de ani de la cutremurul din ’77 și „este un prilej pentru a discuta despre modul în care regimul comunist a gestionat aceste dezastre, cu atât mai mult cu cât au fost prezente și persoane direct implicate în acest proces”.

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Prof.univ.dr. MSc. HC. Vlad Ciurea, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Prof.univ.dr. MSc. HC. Vlad Ciurea, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea

 

Evenimentul a debutat cu prelegerea susținută de către Prof.univ.dr. MSc. HC. Alexandru Vlad Ciurea,Vicepreședintele Federației Mondiale de Neurochirurgie, medic la Spitalul clinic SANADOR – UMF „Carol Davila” București, pe tema – „Cernobîl – un dezastru gestionat prin manipulare”. Prof. Alexandru Ciurea și-a amintit că în 1986, în momentul exploziei reactorului 4, de la Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl,„au bătut brusc clopotele și li s-au dat tuturor copiilor pastile cu iod și li s-a spus să stea în casă”. Prima țară care a perceput accidentul a fost Suedia, care a crezut că a fost o bombă atomică. Accidentul de la Cernobîl nu a afectat centrala, ci o populație întreagă”, a completat profesorul. Mai mult, Prof.univ.dr. MSc. HC.  Ciurea a realizat, pentru cei prezenți în Aula Magna și o prezentare din punct de vedere tehnic. „Această Centrală trebuia să fie foarte bine controlată. Ca să ții reactorul sub control trebuie să fie rece. La 25 aprilie 1986 acesta a fost programat pentru o lucrare de întreținere. Reactoarele de la Cernobîl aveau o pereche de generatoare diesel care se ocupau de răcire, însă acestea nu au funcționat”.

 

Fotografii ce surprind dezastre naturale din perioada regimului comunist

Fotografii ce surprind dezastre naturale din perioada regimului comunist

Conform profesorului, accidentul din Ucraina este cel mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii. În ceea ce privește România, Vlad Ciurea a precizat că cele mai afectate zone au fost cele din Estul și Sud-Vestul țării,respectiv Iașul și Bacăul.

Cât despre manipularea din jurul exploziei, Prof.dr. Alexandru Vlad Ciurea a precizat că toată lumea a crezut că rușii au experimentat în subsol. „Sovieticii nu puteau să anunțe public un asemenea accident. Ei au crezut că e vorba de un incendiu și au chemat pompierii să stingă cu apă. Au aruncat peste 2400 de tone de plumb, 1800 de tone de nisip și apă în continuu. Radiațiile au fost acoperite cu nisip și s-a creat o magmă nucleară care reprezenta o nouă bombă nucleară. Dacă se producea a doua explozie la Cernobîl, Europa nu mai putea fi locuită. Nu se știe câte persoane au decedat în urma radiațiilor, nu există procese verbale care să explice ce s-a întamplat. Pe 1 mai, Gorbaciov a ordonat ca defilarea de 1 Mai să aibă loc, populația fiind afară și expusă direct la radiații”, a mai completat acesta.

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, Ing. Leonard Constantin, fost prim-secretar al județului Iași

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, Ing. Leonard Constantin, fost prim-secretar al județului Iași

În urma exploziei de la Cernobîl, în România, Nicolae Ceușeascu a creat celula de criză, a cerut raportul de la ingineri, iar la Suceava a fost organizată o întâlnire cu specialiști sovietici care au declarat că nu au date concrete asupra a ceea ce s-a întâmplat.

Tot în ceea ce privește evenimentul din Ucraina, din 26 aprilie 1986, Ing. Leonard Constantin, fost prim-secretar al județului Iași, a declarat că a fost primul care a sesizat incidentul. „Am fost primul care a sesizat, înainte de comunicatele oficiale, prezența, pe vagoanele care veneau din Ucraina, unei contaminări. Cu o cârpă de 40×40 cm am șters un vagon și am dus-o la laborator. A rezultat câți oameni sunt în pericol. Tot atunci s-a schimbat și vântul, de la Nord la Sud, ceea ce a făcut ca norul radioactiv să ajungă și deasupra țării noastre. Apa nu se putea consuma la Iași. Era sursa de la Timișești care era contaminată, cea de la suprafață, pentru că cea de la adâncime era în regulă. Am luat măsura cu CFR-ul să oprim toate vagoanele care erau încărcate și am rezolvat necesitatea de apă în proporție de 50-60%, am închis piețele și am depozitat furajele în spații protejate”,  a mărturisit Leonard Constantin.

Cutremurul din 4 martie 1977 – 55 de secunde de coșmar

Conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Președintele ISI

Conf.univ.dr. Sorin Bocancea, Președintele ISI

A doua parte a dezbaterii s-a axat pe alte trei dezastre naturale care au afectat România în perioada comunistă. Unul dintre ele a fost cutremurul de pe 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Nicolae Constantin, ex-director al Trustului Industrial de Construcții Iași, lucra în acea perioadă pe șantiere, în construcția de clădiri, și este cel care l-a cunoscut pe Charles Richter, cel care a inventat scala de magnitudine Richter. „În 1977 lucram ca șef de șantier la Tașca, iar în noaptea aceea, pe 4 martie, la ora 21.22, toată lumea a venit să mă întrebe ce s-a întâmplat. Mircea Georgescu, Ministrul Calității mi-a spus că a doua zi trebuie să fiu la București, unde aveam o întâlnire cu Charles Richter, delegatul Statelor Unite și care a adus un cadou, un dizpozitiv  de selectare a carotei din fragmente de beton armat. Delegația a fost întâmpinată de președintele țării, de Ministrul Calității, profesori universitari de la Timișoara, Iași, Cluj. Atunci, Ing. Emil Prager i-a  spus lui Nicolae Ceușescu că administrația țării este vinovată deoarece a suprimat elemente de subzistență, stâlpi, pentru mărirea sălilor de ședință”, a rememorat acesta.

Nicolae Constantin, ex-director al Trustului Industrial de Construcții Iași

Nicolae Constantin, ex-director al Trustului Industrial de Construcții Iași

În ceea ce privește inundațiile din ’70-’75, rectorul UPA din Iași, Prof.univ.dr. Doru Tompea, a citit o intervenție a fostului președinte al României, Ion Iliescu, care a gestionat două dintre evenimentele dezbătute, respectiv inundațiile din ’70-’75, care au afectat grav județul Iași, precum și cutremurul de pe 4 martie 1977. Referitor la inundațiile catastrofale din ’70-’75, Ion Iliescu a apreciat că „una din cauzele pentru care în România, după război, s-au produs asemenea calamități naturale este lipsa unor amenjări hidrotehnice, îndeosebi pe râurile interioare, bazinele hidrografice ale Mureșului, Crișurilor, Someșului sau Prutului, care sunt cele care frecvent creează probleme oamenilor. Pe de o parte pentru că în aceste bazine alternează perioadele de secetă cu cele de viituri și, pe de altă parte, pentru că în aceste zone s-au construit, cu aprobarea autorităților, locuințe”. Mai mult, Ion Iliescu a declarat că apreciază proiectul Facultății de Științe Politice și Administrative care presupune analize serioase, pertinente, echilibrate ale istoriei noastre recente.

Celula de criză, coordonată de către Ion Iliescu , convocată în vederea gestionării situației inundațiilor din   70-75 și a cutremurului din 77

Celula de criză, coordonată de către Ion Iliescu , convocată în vederea gestionării situației inundațiilor din 70-75 și a cutremurului din 77

 

 

 

 

 

 

Cum era codul roșu pe vremea lui Ceușescu

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Prof.univ.dr. Vlad Ciurea, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea

Prof.univ.dr. Doru Tompea, Prof.univ.dr. Vlad Ciurea, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea

Despre înzăpezirile din perioada regimului comunist, Prof.univ.dr. Doru Tompea a citit un comentariu din 1969, a lui Pantelie Tuţuleasa, realizator Tv şi cineast, care descria modul în care era gestionat acest dezastru natural. „Circulaţia maşinilor era oprită şi era mult mai simplu pentru că nu s-ar fi putut nici înzăpezi. Despre sate izolate niciun cuvânt, niciodată în zeci de ani de televiziune comunistă. În schimb se punea un mare accent, în ultimii ani, înainte de 1989, pe acţiunile de deszăpezire în cartiere. Erau evidenţiate asociaţiile de locatari care se mobilizau exemplar pentru îndepărtarea zăpezii pe căile de acces, în jurul unităţilor sanitare şi comerciale, pe lângă şcoli. Se mai dădeau şi puţine exemple negative, soldate cu amenzi drastice, despre cetăţeni care nu dădeau dovadă de responsabilitate civică şi priveau indiferenţi efortul colectiv al gospodarilor din jurul lor. Aproximativ în anul 1981 s-a stabilit ca autoturismele să circule, la sfârşit de săptămână, în  funcţie de numărul pe care îl aveau, cu soţ sau fără soţ. Cam din iarna lui 1984 după ce dădea «un deget» de zăpadă se oprea circulaţia autoturismelor

particulare. Puteau să circule liber, în România, doar maşinile care aveau numere cu 12-B, cele cu TC, CD (Transport Consular şi Corpul Diplomatic – n.r.), numere galbene, adică de stat şi, neoficial, şmecherii cu numere din trei cifre, pe care nu prea aveai curaj să îi opreşti oricât de miliţian ai fi fost. Indiferent de starea vremii asta ţinea până prin aprilie”, se arată în comentariul respectiv.

În cadrul evenimentul au fost proiectate și filmulețe documentare din arhiva TVR.

 

Nici un comentariu

Fii primul care posteaza un comentariu.

Postati un comentariu