Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă – Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.)

coperta_1471Un volum complex prin profunzimea și diversitatea abordărilor este Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, coordonat de un istoric, un critic literar și un politolog: Mioara Anton, Bogdan Crețu și Daniel Șandru. Această triplă coordonare și-a pus amprenta și asupra structurii sale. Astfel, toate contribuțiile științifice sunt grupate în trei părți: „Drumul spre comunism: comandamente ideologice, proiecte culturale, disidențe” (partea istoricilor, ce cuprinde texte semnate de: Mioara Anton, Cristian Vasile, Cormin Popa, Ionuț Bucur, Alina Pavelescu și Ana-Maria Cătănuș), „Scriitorii și puterea: conflictul dintre estetic și ideologic” (partea filologilor, ce cuprinde texte semnate de: Bogdan Crețu, Ioan Stanomir – un istoric ce s-a înrolat, de această dată, în tabăra filologilor –, Radu Vancu, Angelo Mitchievici și Antonio Patraș) și „Intelectuali, discursul puterii și răul politic” (partea politologilor, ce cuprinde texte semnate de: Sorin Bocancea, Zoltán Rostás, Mihai Dinu Gheorghiu și Daniel Șandru).

Temele abordate sunt deosebit de atractive pentru că o mare parte dintre ele vorbesc despre modurile în care mari nume ale literaturii noastre au relaționat cu regimul comunist. Întâlnim în acest volum unele lucruri inedite – precum conținutul scrisorilor unor intelectuali adresate puterii comuniste, rivalitățile dintre anumiți scriitori și implicațiile lor politice – și lucruri care au mai fost dezbătute dar care necesită în continuare abordări din diferite perspective: implicarea unor literați în literatura proletcultistă, producțiile „pe linie” ale unor scriitori, opoziția fățișă față de regim a altora ș.a.. Sunt nume mari în discuți: George Călinescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Aurel Baranga, Ion D. Sârbu, Paul Cornea ș.a..

După cum afirmă și coordonatorii în introducere, „volumul de față reușește să  concentreze, într-o manieră interdisciplinară, pe coordonatele istoriei, teoriei și criticii literare și pe aceea a științelor sociale și politice perspective analitice în măsură să releve noi direcții de cercetare și interpretare a unui fenomen – modul în care manifestările discursive ale intelectualilor sunt „capturate” în economia puterii totale – a cărui complexitate ridică în continuare numeroase semne de întrebare. Nu asumăm, prin aceasta, pretenția unor răspunsuri definitive, ci, dimpotrivă, deschiderea către noi forme de investigare a trecutului recent. Din acest punct de vedere, avem convingerea că receptarea critică a textelor ce dau conținutul volumului nostrum va reprezenta un pas important în procesul de evaluare a regimului specific României comuniste”.

 

Nici un comentariu

Fii primul care posteaza un comentariu.

Postati un comentariu